11111Mănăstirea Hagigadar a fost ridicată pe Dealul lui Bulai, „pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit” (după cum a scris istoricul Nicolae Iorga), care se află în mijlocul unei văi. Această mănăstire este închinată Maicii Domnului și poartă un nume armenesc: Hagigadar însemnând în limba armeană „îndeplinirea dorințelor”.
11111Biserica mănăstirii Hagigadar a fost construită între anii 1512 – 1513, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb (1504 – 1517). Există mai multe legende cu privire la zidirea acestei biserici, cu ușoare deosebiri între ele. Conform tradiției, Drăgan Donavac conducea o dată o cireadă de boi spre Beci (Budapesta) și a făcut un popas pe locul unde se găsește astăzi mănăstirea, adormind. El ar fi auzit îngerii cântând, în vis, și, crezând că acesta a fost un semn dumnezeiesc, a jurat ca la întoarcere să înalțe acolo o mănăstire, ceea ce a și făcut. După o altă sursă, Drăgan Donavac a făgăduit că va clădi biserica dacă va termina negoțul cu câștig. După o altă versiune a legendei, pe culmea Dealului Bulai exista anterior un mic paraclis din lemn, părăsit de oameni. Într-o noapte au poposit acolo doi frați armeni, pe nume Donavachian, care se îndeletniceau cu negoțul de vite. Ei au urcat la paraclis și s-au rugat mult pentru a avea noroc în negustorie. În aceeași noapte, au auzit în vis îngerii cântând și le-a apărut Maica Domnului, care le-a spus: „Vă binecuvântez să vă izbutească negoțul și familiile voastre să trăiască în bunăstare. Dar dacă va fi așa, vă cer ca atunci când vă veți întoarce pe locul acesta să ridicați o mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului”. Negustoria le-a mers foarte bine fraților Donavachian și, întorcându-se de la Budapesta, ei au îngenuncheat pe colina unde se afla paraclisul și au mulțumit Maicii Domnului. O versiune asemănătoare a legendei este relatată și de alți autori.
11111Mănăstirea Hagigadar este un important loc de pelerinaj pentru armenii din România și din diaspora. Cea mai importantă sărbătoare este hramul bisericii (Adormirea Maicii Domnului), care se sărbătorește întotdeauna în duminica ce precede ziua de 15 august. Pelerinajul este condus de către parohul armean din Suceava, la el participând lideri ai armenilor din România și uneori și înalți ierarhi. Mănăstirea Hagigadar este cunoscută ca mănăstirea dorințelor. Tradiția orală spune că orice dorință pentru care credincioșii se roagă în această zi, li se va împlini, dacă vor respecta toate ritualurile.
11111La începutul secolului al XVIII-lea, biserica Hagigadar era deteriorată în urma deselor invazii inamice. Nemulțumit de starea în care se găsea biserica și dorind ca aceasta să fie reparată, unul dintre strănepoții ctitorului Drăgan Donavac, bogatul negustor armean Dominic Bogdanovici din Liov, lăsa prin testament, la 10 martie 1707, suma de 300 de florini (zloți) polonezi. Lucrări de restaurare a bisericii au avut loc în 1863, cu prilejul sărbătoririi jubileului de 350 de ani de la întemeierea acestui așezământ, și în 1896, executate de un meșter italian.
11111Biserica mănăstirii Hagigadar este construită în stilul artei moldovenești. Din punct de vedere arhitectonic, ea are o formă dreptunghiulară cu absida altarului spre răsărit așa cum este la toate bisericile armenești. Turla este octogonală și zveltă, având patru ferestre înguste dispuse în cele patru puncte cardinale. Pridvorul bisericii are o cornișă triunghiulară cu câte două ferestre de fiecare parte a ușii. Pronaosul și naosul au bolți realizate în stil moldovenesc. Între pronaos și naos se află un spațiu îngust, cu o boltă semicilindrică, cu dublouri. Pentru a permite amplasarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost lărgit.
11111Fostă mănăstire de maici, mănăstirea Hagigadar a fost și locul de reședință al episcopilor armeni. Mănăstirea Hagigadar este înconjurată de ziduri de incintă nu foarte înalte. Există nu mai puțin de șase porți de ieșire din incintă. În interior pe lângă biserică, se află o trapeză, o fântână cu roată acoperită, o troiță și o clopotniță amenajată între două trunchiuri de copac.
11111În inventarul bisericii se află mai multe icoane vechi, precum: Icoana Maicii Domnului din altar – considerată a fi făcătoare de minuni; o icoană a Sfinților Apostoli Bartolomeu și Iacob, cu o inscripție slavă; icoanele celor patru evangheliști de pe iconostas; icoanele Sf. Arhidiacon Ștefan și a Sf. Diacon Laurențiu de pe ușile altarului – cu inscripții în limba română.