11111Prima atestare a unei biserici armene în Galaţi o face misionarul catolic Maria Luigi Bidu, în anul 1669, fără a intra însă în detalii despre aceasta, spunând doar că o biserică armeană din Galați era păstorită de episcopul armean Sahag.
11111În anul 1821, un grup de revoluţionari greci urmăriţi de soldaţi turci se refugiază în biserica armeană. Pentru a-i obliga să iasă din biserică, turcii dau foc clădirii, biserica fiind apoi reconstruită, folosindu-se ca material de construcţie lemnul. În locul acestei biserici, a început, la 15 mai 1858, construcția bisericii actuale, piatra de temelie fiind pusă cu tot ceremonialul de arhiepiscopul Sarchis din Adrianopol, secondat de parohul Der Minas.
11111Pentru construcția bisericii s-a ales oferta arhitectului german Herman Masche, ca fiind cea mai avantajoasă. Catapeteasma bisericii s-a făcut pe cheltuiala familiei Bogos Navasart. Pictura, reprezentându-i pe Apostolii Petru şi Pavel, Maica Domnului şi Ioan Botezătorul, aparţine lui Paul Aburel. Cele două altare din faţa altarului principal au fost zidite de Garabet şi Ovanez Saulic, având în mijloc icoana Sfântului Minas şi cea a Sfântului Iacob.
11111În anul 1942, prin contribuţia omului de afaceri Krikor Hangian este adăugat pridvorul actual. Periodic, clădirea bisericii a fost supusă unor lucrări de întreţinere. În perioada comunistă s-a propus demolarea clădirii bisericii pentru construirea unui cartier de locuințe. Ca urmare a intervenției curajoase a IPS Dirayr Mardichian, clădirea a fost salvată de la demolare și a permis enoriașilor armeni să participe la slujbele oficiate în sfântul lăcaș. Ultimele lucrări de consolidare, reamenajare şi restaurare a întregii construcţii au fost efectuate în perioada aprilie 2007 – martie 2008.
11111Între odoarele salvate de la vechea bicerică incendiată se află şi o cruce de argint în care s-a încrustat o părticică din moștele Sfântului Ioan Botezătorul.