11111Primele lăcaşuri de rugăciune ale armenilor din Bucureşti au fost ridicate pe la 1581 – 1629 şi apoi la 1743 şi 1781, cu sprijinul material al urmaşilor primului ctitor, Harutin Amira Hovviant. Prima biserică armenească din București, Bărăția, a fost construită în anii 1581 – 1629, servind deopotrivă credincioșilor ortodocși și catolici. Când, în 1638, aceasta a trecut în posesia Bisericii Catolice, armenii ortodocși și-au construit o altă biserică, din lemn.
111111În anul 1911, pe același loc, s-a pus temelia bisericii actuale, catedrala Arhiepiscopiei Apostolice Armene din București cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Planurile au fost semnate de arhitectul Dimitrie Maimarolu, având drept model catedrala de la Vagharšapat - Ecimiadzin din Armenia. O legendă răspândită spune că în acest proiect ar fi fost implicat în mod egal un alt arhitect, de origine armeană, Grigore Cerchez. Din păcate această ipoteză se bazează pe o coincidență de nume cu inginerul care a supervizat lucrările.
111111Construcţia a fost terminată la 6 septembrie 1915. La 31 iulie 1931 statul român a recunoscut dioceza armeană, iar câteva luni mai târziu a confirmat statutul acesteia, recunoaștere în urma căreia Biserica Apostolică Armeană și-a extins activitatea pe tot teritoriul României.
111111Complexul religios şi social-cultural al comunităţii armene este compus dintr-o impunătoare biserică, reşedinţa episcopală, biblioteca armeană şi muzeul eparhial, o casă de cultură, o grădiniţă şi sediul Uniunii Armenilor din România. În cadrul acestui complex a funcționat și o școală armenească.
111111Biserica, destul de fidelă modelului volumetric al catedralei de la Ecimiadzin (30 metri lățime și 15 metri înălțime), prezintă o abundență de elemente decorative tradiționale ce marchează principalele accente orizontale, extinse cu generozitate pe frontoanele celor două laturi ale transeptului. O caracteristică remarcabilă, maiestuoasă și totodată zveltă este dată de clopotnița de deasupra pridvorului ce se deschide prin patru arcade largi, susținute de piloni masivi. Clopotnița, cu coloanele sale elegante, pare un pavilion suspendat deasupra acestor volume compacte, ca o contrapondere delicată, elegantă a impunătoarei cupole centrale dodecagonale. În interior, pe pereții laterali ai naosului, precum și pe calota sferică semicirculară ce acoperă altarul deschis, pictorul Bassano a realizat icoane independente de mari dimensiuni. În 1971, pictorul Eugen Profeta a refăcut pictura murală.
111111Casa de Cultură vine ca o completare fericită a acestei structuri ample, având o formă poliedrică modernistă, împodobită cu discrete elemente decorative de inspirație caucaziană, în spiritul laconic, dar cu toate acestea sensibil, promovat de George Matei Cantacuzino.
111111Din nefericire, perspectiva asupra acestui ansamblu a fost afectată în mod ireversibil de construirea unei clădiri de birouri care, prin aspectul ei total nepotrivit, impune, în mod dramatic, o nouă scară la nivelul peisajului general. Clădirea cu multe etaje blochează complet vederea către catedrală dinspre Bulevardul Carol I, pe axa est-vest a Bucureștiului, astfel încât biserica armeană din București, în ciuda vocației sale monumentale, joacă un rol minor în definirea pisajului urban din zonă.